Fii alături de noi
Deja Îmi place!
Legea şi tocmeala
Păţaniile lui Vlad Filat au cam zăpăcit opinia publică moldovenească.

Arestarea lui era fluturată ca ameninţare sau promisiune de mai mulţi actori politici,  numele lui figura în lista corupţilor contra cărora manifestau protestatarii în centrul capitalei,  dar evenimentele care s-au precipitat pe neprins de veste la începutul sesiunii parlamentare i-au luat pe neprins de veste şi pe fanii fostului premier, dar şi pe mulţi dintre neprietenii săi.  

 

Interpretarea evenimentelor cu Filat în calitate de protagonist are două  laitmotive principale: pe de o parte, lupta cu abuzurile şi corupţia trebuie pornită odată şi odată şi ea trebuie să atingă şi rechinii, nu doar plevuşca  şi Filat a servit suficiente temeiuri pentru a păţi ce păţeşte,  pe de altă parte, integritatea şi independenţa dubioasă a organelor abilitate să combată corupţia sugerează că Filat e doar un ţap ispăşitor şi cap de Moţoc aruncat spre potolirea nemulţumirii populare, ancheta iniţiată contra lui fiind un episod  din saga cu lupta clanurilor oligarhice pentru putere.

 

Marele prusac Otto von Bismarck afirma demult că e de preferat o lege proastă care funcţionează unei bune care nu funcţionează.  Noi avem de toate, vorba cîntecului: şi legi proaste care funcţionează, şi legi bune care nu funcţionează.  Nu există o formulă ideală a iniţierii combaterii abuzurilor şi a corupţiei  la nivel de rechini, conform căreia aceasta nu ar fi trebuit să înceapă cu Filat, ci cu altcineva. 

 

Pe de altă parte, o sumedenie de nume sonore sînt vehiculate în ştirile despre matrapazlîcurile atribuite lui Filat şi publicul consumator de zvonuri se întreabă pe bună dreptate cînd vor purcede spre mititica purtătorii acestora.  Cînd lumea săracă şi necăjită dă de gustul triumfului vindicativ,  un singur cap de Moţoc nu-i ţine de saţ.   Dar dat fiind caracterul presupus şi deseori confirmat selectiv al justiţiei noastre, urmărirea evenimentelor se aseamănă cu urmărirea unui film poliţist cu ghicirea permanentă cine şi de ce va fi următorul sacrificat sau prins. Priveliştea e captivantă şi cotropit de suspansul ei, publicul spectator îşi acoperă cu jubilarea justiţiară frustrările economice şi sociale.

 

Unii observatori mai mult raţionali decît sentimentali  încearcă să desfacă firul intrigii în patru şi să-i explice publicului că justiţia selectivă nu rezolvă problema şi că locul coruptului condamnat este ocupat încă din faza anchetării lui de alţi corupţi şi că mecanismul nu se schimbă dacă scoţi din el un detaliu uzat sau compromis. O fi avînd ei dreptate, dar aceste scheme sînt prea abstracte într-o societate în care cam totul se personalizează – unii politicieni simbolizează corupţia şi samavolnicia, alţii speranţa şi cumsecădenia, şi deseori aceştia îşi cam schimbă locurile şi valenţele simbolurilor în funcţie de segmentul de public care îi admiră sau îi detestă.  

 

Atunci cînd începi a te gîndi la sistem şi la funcţionarea lui, ajungi, vrînd-nevrînd, la nişte zone tabuizate ale discursului public:  să fie oare chiar atît de bătut în cuie vectorul european încît de dragul lui să fie votat oricare purtător de drapel albastru cu multe stele?  Oare nu cumva economia de piaţă capitalistă şi democraţia liberală cu dreptul slugii de a-şi alege prin vot stăpînul ar putea fi sursele acestor echivalenţe dintre lege şi tocmeală care provoacă supărări şi zbuciumuri sociale? 

 

S-ar putea să pretindem ca într-o ecuaţie în care X plus Y este egal cu 4  şi X, şi Y să fie mai mari ca 10… Înţeleg că e prea abstract acest apel la algebră, de aceea nu insist. Deocamdată, triumfă concretitudinea lui Moţoc şi a acarului Păun…     

26.10.15
Vsevolod Ciornei
îmi place
distribuie
Altele
Pe ”Panta lui Sisif”
25.10.15
publicat de Viorel Mihail
Pe Eugen Lungu l-am putea strînge în brațe ca pe o femeie, căci tare-i puhav și plăcut. Și ca cetățean, și ca intelectual. Despre aceștia, prin satele noastre, se spune că-s oameni cuminți (rom: oameni cumzecade, dragă). Ca să nu uit: Eugen Lungu își scrie opera într-o ...
În ce țară trăim, dle Președinte?
23.10.15
publicat de Viorel Mihail
Nu mai pune mîna în foc pentru alții, căci alții n-au pus mîna în foc pentru tine. Tu îi aperi, iar ei fură, tu îi disculpi, te pui cu toți în poară, iar copiii tăi vor trage ponoasele…Într-adevăr, oricît ar fi de straniu, ai noștri, venind la putere, au pro...
Cazul Filat, cazul Pasat
18.10.15
publicat de Viorel Mihail
Din capul locului: nu iau apărarea cuiva. Încerc doar să pun cap în cap niște lucruri. Încerc să mă uit înapoi ca să pot privi înainte. Pasat, Filat; Filat, Pasat-Filat, parcă rimează, nu? Caz fabricat la Pasat. Caz fabricat la Filat… Dar mai știi? Care mai știi, care ma...
Spasiba, America!
17.10.15
publicat de Viorel Mihail
Nu încetez să mă tot minunez de modul cum activează ambasada SUA în Moldova. Din ziua în care a fost deschisă. Dacă instituțiile statului nostru ar fi activat la fel de harnic ca lucrătorii corpului diplomatic american, Moldova ar fi arătat azi, cel puțin, ca Slovenia sau ca ...
Miniștri care luptă cu propria țară
05.10.15
publicat de Viorel Mihail
”Totul e pierdut în afară de onoare”, a spus cîndva un rege al Franței după înfrîngerea suferită în bătălia de la Pavia. Noi nu că am pierdut, dar am cedat mai întîi de toate, cu multă bucurie, onoarea. Fiindcă n-avem obraz. Statul Moldova e în derivă, instituțiile...
Fii alături de noi!
Top